Chip de vis

Ar fi fost o zi ca nicio alta,

Dar a fost ce nici n-aș fi gândit

Când în visuri mi-am închipuit

Că te-am renăscut, cioplind cu dalta.

Am plecat să caut prin pădure

Lemnul potrivit, să îl găsesc

Și să văd cum pot să-l folosesc,

Chipul tău să poată să îl fure.

Am găsit, ascuns de-o rădăcină,

Tot ce-am vrut să-mi fie ca un lut

În creația de început

Într-o artă ce-mi era străină.

Am privit cu ochii-nchipuirii

Lemnu-acela și mi te-am gândit

Ca-ntr-un vis în care te-am iubit

Când te-am prins în flacăra privirii

Și, curând, în mâna mea cu dalta,

A-nceput s-apară chip de vis,

Fericit că lumea s-a deschis

Într-o zi cum n-a mai fost o alta.

28 aug. 2026

Lasă un răspuns