Când visul tău devine o poveste
Și, la cafea, se-amestecă prin clipe,         
În gândul meu se furișează planul
De-a deveni în ea samariteanul
Finalului dorit să se-nfiripe.

Din întâmplare, chiar de ziua noastră,
A fost ca-n visul tău să intru iară,
Să intervin, să-i schimb deznodământul, 
Să fac povestea să își ia avântul
Și, la sfârșit, perfectă să apară.

Am reușit! Nimic nu-ți mai lipsește,
Eu sunt eroul tău în visul care
A devenit povestea dimineții,
A zilei chiar, de mă gândesc, a vieții
Cu bucurii nepuse la-ncercare.


Din vol. “Aripi de azur”