Simțeam, într-o noapte, că mor,
căci gându-mi plecase în zbor
și, negru, intrase-ntr-un nor
cu țipete de “Never more!”.

Erau cam prin zona lui do
pe-o notă ce nu pot eu s-o
imit, dar v-asigur că-i o
invenție-a lui Alan Poe.

Și, cum nu puteam eu să dorm,
mi-am zis: “Ia să-ncerc să transform
ceva-ul acesta diform
în gânduri cu care s-adorm.”

Și-atunci, “never more”-ii acei
din norii cei negri și grei,
mi-au fost, deodat’ porumbei
pe nori-așternuturi de zei.

Coșmaruri sau gânduri de dor,
nu vreau să mai am ... never more.

Din vol. “Hai, pa!”