Eu nu vă vreau și nu mai cred în voi,
Urmași de comuniști și de ciocoi!
Nimic din ce-ați promis nu ați făcut,
Iar țara e de nerecunoscut.

Era a noastră – ați luat-o voi
Cu mâinile murdare de noroi
Și doar v-ați prefăcut că vă certați
Acolo, sus, în timp ce ne furați.

Scoteați pe guri și flăcări și scântei,
Doar-doar să auziți un “Alelei!”
Ca la haiduci ori feți-frumoși sau zmei,
Dar oamenii zic la Satană: “Piei!”

Ați început, deja, să ne rugați
Să credem că ne sunteți, încă, frați,
Și tot ce vreți e să ne fie bine,
De ne-ntrebăm: Pământul, cum vă ține?

Din vol. “Eterna căutare”