Îmi plouă pe-o stradă anume
Cuvintele cad în zadar
În stropii cu gustul amar.
Ce ploaie, ce ploaie cu spume!

Mă fulgeră cerul prin norii
Din care își scutură, sec,
Cuvinte de dor ce se-ntrec
Să-nvie prin mine fiorii.

Își mută văzduhul taraba
Din pagina stropilor reci
În cea a uitării pe veci

Și plouă cuvinte cu graba
Pe care o ai când te-apleci
Să iei ce-a căzut … și-i degeaba.

Din vol. “Cântecul visurilor”