Fiorii călători

Sunt unele momente când fiorii
porniți din suflet la emoții mari,
în ochi ți se transformă-n călătorii
ce, pe obraz, se scurg și par amari.

Sunt lacrimi ce-ți apar la bucurie,
în clipe fericite, poate rar,
și tare-ai vrea, când ți se-ntâmplă ție,
să umpli, de se poate, un pahar.

Mai sunt și cele triste, în momente
pe care ți-ar plăcea să le refuzi,
și-atunci, din ochii tăi, pornesc torente
ce-și sapă calea pe obrajii uzi.

Mi s-a-ntâmplat să mi se umezească
și mie ochii, chiar de i-am constrâns
emoțiile să nu-mi oglindească.
Și-atunci de ce, iubindu-te, am plâns?

Din vol. "Oare"

Lasă un comentariu