N-a fost o zi născută din cuvinte,
Ci apărută dintre zori de vis,
Ea încheind o lungă așteptare
A zilei ce-n destinul meu, te-a scris.

Atunci, demult, părea o întâmplare,
Așa cum sunt atâtea într-un an,
Dar ziua-ceea te-a adus pe tine
Și n-a trecut oricum și nici în van,

Căci mi te-ai scris adânc, adânc, în suflet
Și mi te-ai cuibărit în brațe, strâns,
Ca strălucirea ce se naște-n ochii
Ce și-au închis izvoarele de plâns.

N-a fost o zi înscrisă-n anotimpuri
Ori, dac-a fost, eu nu îmi amintesc
Decât că mi-a venit ca nicio alta
Și-mi ești motiv să-i spun că o iubesc.

Din vol. “Cântecul visurilor”