Mâine

Vreau ziua de mâine să-nceapă
Cu-a buzelor tale ofrandă,
Adusă, timid, pe o pleoapă,
Urmată de o sarabandă
De alte săruturi rebele,
De strângeri în brațe grăbite,
De-atingerea buzelor mele
În clipele neprețuite.

Vreau ziua dintâi să se-ntoarcă
Şi-n cele ursite să-ncapă
O mare, cu noi într-o arcă,
Pornind într-o nouă etapă
De vis, de răsfăț și tandrețe,
De planuri cu strângeri de mână,
În care găsim frumusețe
Sub zorii ce-abia se îngână.

Vreau mâine sărutul fierbinte,
Vreau mâine să simt fericirea,
Spre stele îmi fac rugăminte
Să-mi fie cadoul iubirea,
Vreau buzele tale rănite,
Pe pleoape ce plâng după tine
În nopțile neodihnite
În care te vreau lângă mine,

Căci mâine mi-e ziua
Și-aș vrea s-o împart
Doar cu tine.

Daniel Vişan-Dimitriu
(4 oct. 2014, Craiova)

https://www.facebook.com/photo/?fbid=714875905258912&set=a.842127242533777
https://poezii-noi.ro/poezie.php?p=13638


Publicată: Vol. "Călător prin gânduri"

Lasă un comentariu