(După George Coşbuc - Numai una)

Pe umeri încă are grâu,
Căci pofta n-a ținut-o-n frâu;
Mergea întins și cam lălâu,
Nici gând să se retragă.
Iar boabele cădeau pe ei
Pe toți: nuntași, însurăței,
Ba chiar și-n jur, pe puradei
Aduși de o miloagă.

Privește fix , minute trec,
Și toți mireasa o petrec,
Să facă poze se întrec,
Ea vrea să ia buchetul.
Căci, dacă-l prinde ea acum,
Chiar dacă multe-i stau în drum,
Va ști că va urma oricum.
Acesta-i e secretul.

De-acum, voi știți tot ce spun eu,
C-au dat filmarea la teveu
Și ne vom aminti mereu
De prinsul din grămadă:
Nici n-ajunsese bine sus
Când, cea cu multe kile-n plus
Și la-nălțime mai presus,
L-a prins, cu o paradă.

Să-l țină strâns a fost un fleac,
Vă spun, deloc nu mă prefac,
Cu rugby-ul nu prea mă împac,
Dar ea a fost de fală.
Și chiar așa: un antrenor,
Văzând-o la televizor,
A vrut-o, ca apărător,
Chiar la Națională.

Se uită babele sașiu
La noul trening auriu,
La mersul ei săltat, zglobiu
Și toate-s pe la poartă.
Să vrei și nu poți să n-o placi
Cum merge țanțoș printre vaci,
Cu jind privită de burlaci
Ce-o vor acum consoartă.

Au vrut primarul și ai lui,
S-o ia-n partid, dar “-Pofta-n cui!”
Vedetă mare ca ea nu-i,
Să cauți în tot satul.
Să se mărite? Ar putea,
Că mulți aleargă după ea
Dar, doar cu unul nu mai vrea
Să își împartă patul.

Din vol. "Parfum ... vesel"