Culoarea trandafirului s-a stins!
În furia ce-ntunecă privirea
se-mprăștie spre zări de necuprins
tot ce i-a fost, o vreme, strălucirea.

Era privirea zorilor de zi,
a stelelor din nopţile senine,
o bucurie simplă de a fi
şi de-a putea în juru-i să lumine.

E trandafirul meu? Nu este el!
Cum poate-atâta roşu să dispară?
Să strice pânza mea un alt penel
venit ca o furtună de afară?

S-a stins culoarea lui, a dispărut!
E alb acum sau doar mi s-a părut?

Din vol. "Eterna căutare"