Printre zile reci ca norii
Ce plutesc pe geruri crunte,
Nici izvoarele din munte
Nu mai pot să vadă zorii,

Nici s-audă, cristaline,
Triluri care dau fiorii
Și îndeamnă zburătorii
Inimile să aline.

Stâncile în nemișcare
Își aduc în taină vise
Din străfundurile-nchise
Și le-nvață iar să zboare,

Să se-nalțe către cerul
Dorurilor înghețate,
Să-i topească iernii toate 
Legăturile cu gerul.


19 ian. 2026