Simfonia iernii

Pregătește anul ultima ultima cântare
Și nu știe încă ce s-ar potrivi
Dintre alb și negru ori o întâmplare
Care-n portativul ploii s-ar opri.

Dacă cenușiul cerului ar plânge
Peste note albe din frânturi de vis,
Ar părea că anul, la sfârșit, ar strânge
Negrul ce aduce note de abis.

Dac-ar fi culoare-n timpul ce adună
Gânduri fericite dintre zile reci,
Poate-i primăvară-n visul dintr-o lună
Care aparține dalbelor poteci.

Dar nu știe anul cum va fi să-nfrunte
Clipele din urmă care-i dau fiori
Și alege note ce creeaz-o punte
Între gerul nopții și, pe geamuri, flori.


9 nov. 2025

Lasă un comentariu