Dincolo de puntea dintre noi, 
Umbrele aleargă printre raze
Ce s-ar vrea prin ceruri, înapoi,
De-ar putea să fugă dintre groaze.

Între rău și bine e război,
Dar sunt taberele obosite
Și se-ntreabă ce va fi apoi,
La-ncheierea luptelor cumplite.

Ziua se sfârșește. În apus,
Pacea ar putea să intervină
Și, decât dreptatea mai presus,
Ar găsi că puntea n-are vină

Și, de toate, singur vinovat,
Este-acela care le-a creat.

Din vol. “Aripi de azur”