Îmi pare cortină de foc
Pădurea cuprinsă de-amurg,
Iar eu, în asemenea loc,
Visez ca un râu să mă scurg,,

Să trec, nevăzut ca un fur,
Să cred că mă aflu-ntr-un basm,
Cu pași ce se-afundă-n obscur,
Uitând al pădurii marasm.

Și merg, mă strecor ca un gând
Prin umbre de focuri ce ard,
Simțind o privire-așteptând
Ca seara cuprinsă-n hazad

Să fie, cu scena-i de foc,
Aceea ce-i poartă noroc.

3 aug. 2021