Te căutasem astăzi printre gânduri
- eram și eu, cumva, un fel de gând -
trecând pe coridoare, printre rânduri
în care te opriseși, așteptând.

Erai cam peste tot, cu multe fețe,
preocupate, toate, de ceva,
senine, uneori, sau certărețe,
ori una … sigură pe ce făcea.

Le-am ignorat – te căutam pe tine –
cea tristă-atât de des, ce ai rămas
fixată-n mintea mea atât de bine,
încât de nicio alta nu-s atras.

Ciudat! – sunt, totuși, gând, nu adiere
ce-mprăștie castele de nisip
sau cărți de joc, dar vreau ca să dispere
atâtea gânduri false ori cu chip.

Din vol. "Chipul iubirii"