Să-ți amintesc, iubita mea, momentul
în care te-am purtat pe brațe, tandru,
trecând un prag? Eram un copilandru
îndrăgostit, ce își trăia prezentul.

Iradiai atâta frumusețe,
și farmec, și iubire, și candoare,
și mă priveai zâmbind, strălucitoare,
lipindu-te de mine cu tandrețe.

De ce îți amintesc ce-a fost odată
acum, fiind atâția ani cu tine? 
E simplu: am simțit cum viața-mi toată

s-a derulat în ritmuri cristaline
pe-o partitură ce din ceruri vine,
iar tu ... ai o privire neschimbată.

Din vol. "Oare"