Te-ai arătat ca dintr-o acuarelă,
învârtejind în ochii mei culoare
pe care curcubeul doar o are,
și mi-ai venit, frumoasă și rebelă.

Eu te priveam, alunecam pe tine,
penel nepregătit de-așa o tușă
agilă, colorată și ghidușă,
uitând cu fericirea să te-mbine.

Te-am desenat, întâi, ca pe-o regină,
vrăjit, rapid, timid și, cu uimire,
te-am colorat în ape de lumină.

Tu, adiere într-o zi senină,
ai apărut deodată, fără știre,
dar te cunosc: ești vechea mea iubire.

Din vol. "Oare"