Își scutură petalele-n asfalt
cireșii înfloriți odinioară,
pe îngeri care-n el se aciuară
ferindu-se de ochiul din înalt.

Și scormonesc petalele prin ei
cu ghimpi ce le provoacă sângerare
pe trupuri fără aripi, pe picioare,
pe ochi ce lăcrimează cu scântei.

Și li se zbate-asfaltul pe carâmbi
în curgeri prefăcute de cenușă,
tot căutând prin labirint o ușă
prin care să mai zboare îngeri strâmbi.

Din vol. '"Eterna căutare"